dimensiuni

1. sfera

Am crescut intr-o familie de intelectuali, antrenandu-mi mintea si imaginatia, si aceasta mostenire o voi purta toata viata, indiferent din ce parte bate lumina, ca pe o umbra de care nu te poti dezlipi, nici daca fugi de ea, nici daca mergi inspre ea. M-am inscris la doua facultati si-am inceput un master, facand din biblioteca locul in care ma simt ca acasa. O fi aceasta bine sau rau, nu am nici o parere hotarata. M-am perindat din festival in festival, din spectacol in spectacol, teatru, cinematograf, concert si o intreaga gama colorata de evenimente culturale, cunoscand oameni de un rafinament rar si o inalta cultura. Am vazut mult, am invatat enorm. Acesta mi-e drumul incarcat de pasiune si bucurie.

2. pamantul


Bucuria mea cand sunt departe de casa, este sa ma descopar facand lucruri pe care sub nici o alta forma nu le-as fi facut acasa; sa fiu deschisa la orice experienta noua, si sa o savurez pana la capat; sa ma pun in situatii necunoscute si ma vad iesind din ele. Pe scurt, sambata am decis sa fac ceva ce n-am mai facut niciodata. Ceva ce (credeam eu) nu are nimic de a face cu munca mintii. Ceva ce in acasa nu cred ca as fi facut nici de dragul experientei, nici macar un ban in plus. Doamnelor si domnilor, sambata am fost la cartofi. Sigur, cand spun la cartofi, probabil va imaginati ca am stat in genunchi, cu fata in pamant, patru ore. Dar nu... Am lucrat pe o “instalatie” care scoate cartofii din pamant, ii sorteaza pe marimi si-i separa de pamant. Munca mea era sa salvez cartofii mici mici de pe banda cu pamant. Cartofii mei cred ca vor merge la mancarea vacilor, deci am petrecut cateva ore pregatind cina animalelor din ferma din Burtigny. Culmea.... culmea este ca mi-a placut! Nu stiu daca mi-a placut atat munca, dar cu siguranta mi-a placut felul in care se munceste. 4 ore de lucru, 15 minute de pauza, timp in care nimeni nu s-a plans, nimeni nu s-a uitat la ceas, nimeni n-a palavragit non-sensuri. Fermierul, (un personaj tipic, trecut de tinerete dar bine conservat, cu riduri adanci si-o piele bronzata mediu, vorbitor de franceza si atat) si “fermiera”, (gospodina, carunta, harnica, volubila) inchiriaza ferma si spatiile din jurul ei de aproape 20 de ani, si spera sa ramana aici pentru multa vreme.

3. concluzia

Revenind la cartofii mei, am ajuns la concluzia ca nu, nu te poti gandi la altceva in timp ce sortezi cartofi decat la cartofi (cate felul de gatit cartofi stiu, pana unde stiu sa numar cartofii in franceza, care vaca va manca din cartoful asta si oare-i va placea?, cat timp i-ar mai fi luat cartofului sa mai creasca si sa ajunga in cutia cartofilor mari, cam care este cultura cartofului in Romania, cati cartofi are randul asta etc.) Am mai ajuns la concluzia ca traind in sfera culturilor inalte, hranind doar sufletul, fara a intra macar putin in contact cu minunile pamantului, pierzi o dimensiune miraculoasa a vietii pe pamant. Tatal nostru care esti in Ceruri, painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Faca-se voia Ta, precum in CER asa si pe PAMANT.

Probabil daca as fi avut mai mult timp, m-as fi angajat la ferma.