joi, 27 septembrie 2007

ce tragedie...


... presupun ca trebuie sa fie foarte greu sa fii prieten cu mine. nu ma gandesc la cineva anume. generalizez. sunt o persoana complicata si incalcita. rea si irascibila. vorbesc mult si verbalizez o gramada de prostii. multa lume crede ca am o parare foarte proasta despre el/ea desi la mijloc nu e absolut nimic. sunt incapatanata si impulsiva.
dar mai rau decat toate astea... tind sa dramatizez ...totul. sa fie un defect profesional?
poate nu degeaba sunt studenta la o facultate de teatru. fiecare situatie devine un subiect. poate nu degeaba sunt studenta la jurnalism. un avion care aterizeaza nu e o stire, dar unul care se prabuseste iti face inima sa bata... cat egoism!
probabil totul se reduce la asta. egoism si egocentrism.
as vrea sa nu fiu asa. sa fiu mai putin "asa". sa nu ma mai fac sa sufar din nimicuri si sa nu-i chinui pe cei apropiati. dar vai, cat de om sunt... om, in stare pura.
dar om din Dumnezeu.
da-mi mai mult din Tine, Doamne. ca din mine sa ramana cat mai putin.

miercuri, 19 septembrie 2007

de dimineata...


...m-am trezit framantata, cu gandul la tine. m-am spalat pe dinti si pe fata, intrebandu-ma PANA CAND?... am luat pe mine pantalonii purtand urmele de noroi dupa plimbarea de aseara.
toate-s vechi, si noua toate. si vremea trece... dar tace?

miercuri, 12 septembrie 2007

cuvinte rupte...


am dorit sa sparg acest blog. poate inca doresc. de prea multe ori, cuvintele nu ajung pentru a impinge peste masa un gand, ca pe un pahar de pepsi cu gheata. fiecare se serveste cu ceea ce crede ca e al lui. fiecare duce mai departe in alta dimensiune parte din mine, o macina, o transforma, si in final tine doar pentru el.
dar cuvintele...

cuvintele INTRUPEAZA. iau ceva din om si-l concretizeaza intre literele lor. si asa circula ceea ce e in noi inspre ce e in afara noastra.

cuvintele RAMAN, ca niste pietre care construiesc o casa sau sparg un geam... ca niste pietre de aducere aminte la care sa te intorci cand sufletu-ti cauta o urma din trecut. "ai spus atunci...."

cuvintele ranasc. cuvintele zidesc. cuvintele zapacesc. cuvintele ajuta. cuvintele cuceresc. cuvinte mici si cuvinte mari. cuvinte "grele" si cuvinte superficiale. dar prea multe's cele care nu incap intre litere...

de-as invata intr-o zi.... sa-mi folosesc cuvintele...

marți, 11 septembrie 2007

iluzia ........


de ce traim cu iluzia ca nu suntem singuri pe lume? ca pe masura ce trec anii, ne "completam" unii pe altii si devenim din unul...multi. vrem sa stim ca apartinem cuiva: unui om, unui grup, unei comunitati.

cred ca fiecare gest, fiecare cadou, fiecare bip, fiecare telefon, fiecare atentie, fiecare surpriza... nu sunt decat semne de la singuri catre alti singuri. "hey, te salut. ce faci? si eu sunt singur!"
suntem oameni diferiti, dar singuri. ne unesc diverse pasiuni, diferite preocupari, dar in fond si la urma urmei... suntem singuri!
ne nastem singuri, luam decizii singuri, murim singuri, dam socoteala in fata lui Dumnezeu, singuri. suntem multi singuri, impreuna.


... si totusi.... nu putem trai fara un "celalalt" care sa constientizeze pana la urma, existenta noastra. fiinte singure egoiste si egocentriste ce suntem...
dar cum spunea ada milea in Quijotele ei:

Dac-as avea...o insula
daca as fi...numai eu pe insula
daca numai eu as fi
nemieni nu m-ar cicali
nimeni nu m-ar obosi
nimeni nu m-ar pedepsi
nimeni nu m-ar parasi
....
dar nimeni nu m-ar iubi
pe insula

si asa ne imprumutam unii pe altii unii altora, pentru a fi modelati, a fi iubiti sau urati, si aruncati inapoi in pustiu, sperand mereu, visand mereu, crezand mereu ca nu suntem singuri.
ce iluzie...

invizibila acolo, atunci...


... pentru o clipa azi, mi-am dorit nu numai sa nu fi fost acolo, atunci, ci sa nu fi existat nicaieri, niciodata. sa fi ramas pamant in pamant, si sa nu fi cunoscut pentru nici o secunda mai mult decat caldura soarelui si mangaierea vantului. presupun ca asa e-n viata. ani de munca la ridicarea modestei noastre colibe, ca in fata vantului ne intoarcem unul altuia spatele.
"nu, nu vreau sa te vad azi."
nici o problema. dar te rog, nu te purta ca si cum nu m-ai fi vazut niciodata.

... am fost acolo, atunci. si-am sa fiu si azi, si maine. si daca voi nu ma vreti.....

luni, 10 septembrie 2007