Despre autodistrugere

Un textuleț din multele scrise pentru diverse examene jurnalistice.

[subiect] Scrieți un comentariu în care să se trateze o problemă de administrație locală din comunitatea unde trăiți.

Clujenii au demonstrat că se poate! Cu mic, cu mare, 3000 de clujeni au plecat sâmbătă dimineața (22mai) să facă "o leacă" de curățenie prin împrejurimile orașului și până la marginile județului, ca parte a proiectului-pilot Let's Do It Romania! Proiectul în sine - superb după părerea mea - încearcă să tragă o alarmă în ce privește aruncarea deșeurilor în natură. Pe 25 Septembrie toată România va fi invitată să iasă din casă și să participe la curățenia generală. (...) Implicarea celor 22 de școli din Cluj, Câmpia Turii, Dej, Huedin, Turda ne permite să visăm o România mai curată peste zece ani, iar cei aproximativ o mie de elevi voluntari alături de cadrele didactice ne spun ceva despre solidaritate (nu despre forțarea copiilor să iasă pe teren ca pe vremea Răposatului, după cum cârcotesc unii). (...)

Dar campania LDIR a implicat și oficialitățile locale. Cum au reacționat acestea? Câteva dintre ele s-au apucat, de rușine, să strângă gunoaiele în avans, urmând să sară peste curățenia generală din 22 mai. Primarul din Cojocna a acoperit cu excavatoare o groapă ilegală de gunoi astupând-o cu pământ. Și asta ne spune (alt)ceva despre solidaritate, dar și despre o mentalitate națională și o incultură a reciclării.

Pe plan național suntem o țară care produce printre cele mai mici cantități de deșeuri din Uniunea Europeană, dar suntem pe penultimul loc judecând după proporția deșeurilor reciclate: doar 1% din gunoiul strâns este și reutilizat, restul fiind depozitat în gropi de gunoi. Țări precum Danemarca, Irlanda sau Cipru au generat 770kg-800kg de deșeuri/persoană în 2008, pe când România s-a rezumat la doar 382 de kilograme. Un sondaj recent arată că 9 din 10 români români știu ce presupune colectarea selectivă. Totuși, unul din zece români trăiește într-o localitate fără servicii de salubritate, practic aproape tot gunoiul ajungând pe câmp sau în ape. Prima campanie serioasă de reciclare în România (Mișcarea de Reciclare) a debutat abia în 2009.

Clujul a fost ales pentru proiectul-pilot LDIR din cauza celui mai mare număr de voluntari înscriși. La nivelul administrației locale, autoritățile clujene reciclează în prezent doar jumătate din procentul deșeurilor cerut de ministrul Laszlo Borbely, care a propus un act normativ ce obliga municipalitatea să recicleze minim 15% din totalul anual. Conform datelor oferite de Primăria Cluj-Napoca, se reciclează aproximativ 8% din cantitatea totală anuală de aproape 200.000 de tone. Ei bine, campania de strângere a deșeurilor din județ a vizat volumul de deșeuri necolectate de către autorităție locale și dintr-un "șut" a strâns 200 de tone, ceea ce - spun reprezentanții LTIR - reprezintă cam 30% din totalul gunoaielor depozitate ilegal în județ.

Lipsa de implicare a autorităților duce inevitabil la o lipsă de interes din partea cetățenilor. Antrenarea cetățenilor în campania de sâmbătă (și în Ziua Națională a Curățeniei din 25 septembrie) va duce, sperăm, la sensibilizarea autorităților care vor înțelege - poate pentru prima dată - că ei dețin mijloacele de a face primul pas înspre o schimbare. Dar cum se va întâmpla asta oare, când Poliția Română crapă semințe prăjite în timp ce scrie amenzi?

Este luni dimineață și locuiesc într-un județ cu 30% mai curat decât era vineri dimineață, probabil cel mai curat județ din țară. Este luni dimineață și locuiesc într-un județ care reciclează jumătate din minimul cerut prin lege de deșeuri strânse anual. Este luni dimineața și trăiesc într-o țară care produce puținul gunoi care, în câțiva ani, o va distruge.