marți, 20 ianuarie 2009

in Memoriam Grigore Vieru

In memoria poetului Grigore Vieru, care a incetat sa mai existe in trup si a carui poveste va fi ingropata azi in Chisinau.

Ca prima oara

Merg pe pamant
Si sun ca vioara.
Toate imi par ca sunt
Prima oara.
Ca un copil
Astept dimineata,
Pana la lacrimi
Mi-e draga viata.
Orice splendoare
Ma doare,
Ma doare-aceasta floare
Si frumusetea ta,
Si frumusetea ta!
Si-aceasta zi
Ce maine nu va mai fi,
Nu va mai fi!
Infiorat spun mama si tata
De parca imi vad parintii
Prima data.
Ca un copil
Astept dimineata,
Pana la lacrimi
Mi-e draga viata.
Cand ma cuprinzi
Tremur, ah, toata,
De parca-as iubi, iubi
Prima data.
Ca un copil

Astept dimineata,
Pana la lacrimi
Mi-e draga viata.


Joc de familie

Duminica dimineata
Copiii nostri amandoi
Se urca in pat
Intre noi...
Ne scot de pe degete
Palidele inele,
Le duc la ochi
Si se uita la mama si tata
Prin ele.
O, golul rotund al inelelor
Se umple atunci
De vazul copiilor luminos.
Si-n toata lumea
Nu exista joc mai frumos.

Un comentariu:

Vasile Andreica spunea...

Citesc versurile astea si ma incanta simplitatea lor. Cred ca Vieru va fi recunoscut mult mai bine dupa moarte si va deveni un clasic nu numai in Moldova.