n-am stat!

N-am stat din luna mai, de la ultima postare. N-am stat deloc. Am scris, și încă mult.

Mi-am dat examenele, mi-am scris lucrarea de dizertație pe care am susținut-o deja, am terminat de scris și un scenariul de care, în final, sunt chiar mulțumită. Cu alte cuvinte am un nou statut: absolventă de master în Studii de Teatru și Film la Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB. Yummy!

Abia aștept să mă întorc la exercițiile incepute, dar până atunci am să postez una din multele texte "de opinie" pe care le-am scris pentru Diverse.

(subiect: o cronică despre turismul din România)

Zacusca pe pâine, brand național

Zacuscă pe pâine, iată propunerea mea pentru brandul național. Zacusca reprezintă tot ce e mai bun și ce e mai rău în țara noastră: diversitatea (legumele din amestec), sărăcia (zacusca este, de ce să nu recunoaștem, o mâncare austeră), hărnicia (multă, multă muncă intră într-un borcănel de zacuscă), economia agrară șubredă (zacusca e o combinație de legume "de mâna a doua"), și în fine gustul pentru picanterii al românilor mereu în căutare de scandal (și implicit gustul dulce-picant al amestecului din borcan). Românie dragă, ești zacusca mea preferată!

Diversitatea obiectivelor turistice din România e imensă: mănăstirile din Nordul Moldovei, Maramureșul și Cimitirul Vesel, Sighișoara, Branul cu Dracula, Apusenii, Marea Neagră, Sovata, Sibiul vechi și câte și mai câte "legume" intră în acest mixis. Coapte bine, decojite, curățate de sâmburi, date prin tocător și în final fierte emană o aromă unică: o combinație între autenticul autohton și visul european. Următoarele două caracteristici despre care vorbeam adineaori sunt oarecum divergente, sărăcia și hărnicia nu zac în același borcan fără să facă acid sau să dea arsuri la stomac. Totuși Romania, Land of choice, pare să se hrănească din asemenea paradoxuri în aparență de neînțeles pe care le amestecă cu spor. Dacă aș fi ceva mai cârcotașă aș spune că în Romania, Land of Contradictions, cei harnici sunt cei săraci iar cei mai leneși sunt cei .... se înțelege... dar nu sunt (n.a. cârcotașă). În fine, România produce legume. Sunt atât de ecologice încât sunt aproape de negăsit. Eu încă nu am mâncat zacuscă făcută din gogoșari de Turcia, gogoșari "roși" și zemoși care ar face mai degrabă un compot namaipomenit datorită conținutului imens de apă. Cât despre cât de picanți sunt românii, interesant de remarcat este faptul că tabloidele Click și Cancan și ziarul Libertatea au cei mai mulți cititori din România. Asta spune tot.

Dar de ce nu va fi niciodată zacusca un brand de țară în adevăratul sens al cuvântului? Pentru că zacusca nu mai există "ca pe vremuri", pentru că acum se cumpără din supermarket, are un gust oribil, și provoacă arsuri intestinale. În România gogoșarul crescut tot mai artificial nu e copt destul pe plită, vinetele pline de sâmburi și ceapa necălită sunt tocate la grămadă și turnate în borcane de 314ml. Acum, în plină criză financiară, cămara a rămas închisă iar gogoșarul cel mândru încet, încet putrezește. Același lucru se întâmplă și cu turismul în România: e pus "pe iarnă" și lăsat la mucezire!