101 întrebuințări ale... (exercițiul 4)

Când suntem copii nu ne este greu să ne imaginăm că o banană este un telefon, o batistă este o pătură pentru păpuși, covor pentru ponei, sau barba lui Moș Crăciun, iar o cutie goală este un castel de aur. În timp ce creștem înțelegem întrebuințările lucrurilor iar gândirea noastră se "rigidizează". Acest exercițiu are ca scop flexibilizarea imaginației și dezvoltarea abilității de a gândi diferit despre utilizarea diverselor obiecte de uz comun, trecând peste limitările impuse de convenție și obișnuință.

Câte alte întrebuințări găsești următoarelor obiecte?

Un ziar:

tapet, bătut câinele, invitație de nuntă, semn de carte, vedere, perdea, cort pentru pisică, ținut un jurnal/calendar.

Un dop de plută:

suport pentru fotografii, suport pentru acele de gămălie, suport pentru inele, toc de urgență, jucărie de ros pentru bebeluș (sau pe post de "bărcuță" în vană), ștampilă, suport pentru a ține cartea sau farfuria de supă înclinată, bigudiu, obstacol în concursurile cu mașinuțe teleghidate, bigudiu.

Un coș de gunoi:

găleata pentru transportat laptele, "trepied" pentru aparatul de fotografiat, ascunzătoare pentru pisici, tobă, suport brad, amplificator boxe, suport pentru umbrele/cârje, cască într-un costum roman, transportat cumpărăturile, abajur.

Un pahar de sticlă:

ghiveci, vas pentru pensule, acvariu, recipient pentru săpunul lichid, capcană pentru șoareci, compas cu două mărimi, crescut și urmărit o larvă în procesul ei de transformare în fluture.

Un nasture:

jucărie pentru pisică, inel colier sau cercel, mărțișor, nas/ochi pentru omul de zăpadă, înlocuirea provizorie a unei taste lipsă, monedă în jocurile copiilor, decorațiune de Crăciun, strecurătoare pentru orez.

O masă de călcat veche:

opritor de ușă, masă pentru copii, suport pentru televizor, uscător de haine, suport pentru sorat orezul/fasolea, suport pentru teatru de păpuși.

Acest exercițiu m-a făcut să mă gândesc la alte proprietăți decât cele evidente ale obiectelor din listă. Un ziar are nu doar conținut ci și formă fizică: transparență, greutate, textură, un coș de gunoi are și  acustică, un dop de plută are formă de "cârlionț" etc. Am apelat în primul rând la aceste caracteristici, apoi am căutat diverse întrebuințări ale lor.

Asocieri abstracte (exercițiul 3) - 2

Partea a doua a exercițiului anterior: de ce poate fi fericirea asemănată cu o unghie, un gard, un stilou și un bob de cafea?

Fericirea e ca o unghie. Crește. O rozi. Crește. O rozi. Crește. O tai. Crește. O pilești. Crește. O vopsești. Crește. O tai. Crește. O neglijezi. Crește. Crește. Crește. Se rupe. Te irită. O tai!

Fericirea e ca un gard: se construiește. Odată complet și închis, toți vecinii te invidiază și nu-ți doresc decât să-ți moară capra.

Fericirea e ca un stilou: întâi se umple, abia apoi (se) scrie.

Fericirea e ca un bob de cafea. E mică și durează puțin (B.)
Fericirea e ca un bob de cafea. Nu e ness.
Fericirea e ca un bob de cafea. Se cultivă.
Fericirea e ca un bob de cafea. E aromată.
Fericirea e ca un bob de cafea. Energizează.
Fericirea e ca un bob de cafea. Poate fi ascunsă.
Fericirea e ca un bob de cafea. Te ajută să distingi "mirosurile".

Acest exercițiu mi-a plăcut mult pentru că a fost mi-a antrenat "gândirea inovativă". Ca și alte tipuri de gândire, cred că și acesta de tip creativ poate fi dezvoltat. Alegerea prealabilă și aleatorie a cuvintelor (pom, cană, fir de păr, unghie, gard, stilou, bob de cafea) m-a obligat să fac câteva asocieri concret-abstract nu tocmai "la-ndemână", dar procesul a fost frumos! :)

Asocieri abstracte (exercițiul 3)

Acest exercițiu provoacă abilitatea de a face conexiuni între lucruri/concepte care aparent nu au nicio legătură și care sunt izolate în propriul lor timp și spațiu.

Fă o listă de substantive concrete (lucruri vizibile).
Substantivele concrete: pom, cană, fir de păr, unghie, gard, stilou, bob de cafea.
Apoi alege un substantiv abstract (cum ar fi viață) și încearcă să formezi asocieri abstracte cu fiecare substantiv concret enumerat. Gândește-te în ce fel/uri poate să fie viața comparată cu substantivele alese anterior și elaborează ideea.
Substantivul abstract: Fericire.

Fericirea este ca un pom... Dacă pomul va fi plantat pe pământ bun va avea rădăcini sănătoase și soarele îl va răsfăța,  ploaia îl va hrăni, vântul îl va alinta. Dimpotrivă, dacă pomul va fi plantat pe nisip va fi ars de soare, udat - dar nu hrănit - de ploaie, și în final smuls de vânt. Fericirea, ca și pomul, trăiește mult și bine dacă e plantată corect și dacă își trage resursele de unde trebuie. Indiferent de anotimp, chiar dacă aparent moare, va învia înapoi la viață și an de an va crește înflorind, dând roade și bucurând pe mulți.

Fericirea e ca o cană care are diverse expresii: poate o cafea devreme dimineața, sau un pahar de Fanta după prânz, sau un ceai seara. Când o ai, crezi că e cel mai comun și banal lucru, dar abia când se sparge îți dai seama de cât de prețioasă dar fragilă este defapt. Fericirea, ca și cana, trebuie spălată și împrospătată din când în când. Altfel va fi lăsată undeva pe jos lângă canapea, ceaiul va mucegăi, pisica va sări de pe mobilă direct pe ea și cana se va face praf. Niciodată, nicio altă cană nu va fi la fel.

Fericirea e ca un fir de păr. Atârnă! E flexibilă pentru o vreme, apoi se rupe sub o greutate prea mare. Are diverse forme și culori, și nu există două persoane cu o "fericire" identică.

De ce e fericirea ca o unghie, ca un gard, ca un stilou sau ca un bob de cafea? În curând! :)

Fă o listă (exercițiul 2)

Acest exercițiu constă în construirea câtorva liste în timpul "pierdut" stând la cozi, sau așteptând să fiarbă apa, sau așteptând ospătarul. Listele mele sunt câteva dintre propunerile autoarei, dar nu numai:


Ce aș lua din casă în caz de incendiu:
perna!, laptopul, câteva cărți (al căror titluri ar putea constitui o listă separată), valiza cu poze de familie, flautul, sticla de vin pe care o păstrez de la terminarea liceului, o cutie îndesată cu amintiri de tot felu'


Câteva lucruri pozitive despre mine:
pozitivă (oare?), sensibilă la problemele altora,  creață,  creativă,  Mocancă, ambițioasă, consecventă, sociabilă, "deschisă la minte".


Câteva sentimente pe care aș prefera să le evit:
neîncrederea, gelozia/invidia, teama, dezamăgirea.


Cele mai speciale cadouri pe care le-am primit:
o porție de mici care s-a transformat într-o excursie la Viena (respectiv Germania), un gutui japonez, un cearceaf negru, o jumătate de nucă, o pereche de șoșoni albaștri, câteva desene și versuri, cartea de rețete a Juliei Child.

Câteva mirosuri care au o semnificație aparte pentru mine:
mirosul de hârtie, pâine caldă, Old Spice, liliac, iarbă, scorțișoară.


Câteva lucruri pe care le țin în dulap și un le port niciodată:
un teanc de tricouri care nu au decât valoare sentimentală, un teanc de blugi rupți de pe vremea liceului, o fustă cu buline albe și negre, un sacou frumos dar ușor descusut, 2 perechi de pantaloni scurți-scurți, câteva curele.

Oameni pe care îi admir:
Liviu și Rodica Mocan, Bogdan Stănescu, Beni Fărăgău, A. Giacometti, Marcel Iureș, Răzvan Vasilescu, Gutenberg, ..., ..., ... .. .


Câteva lucruri pe care le-aș schimba la mine dacă aș putea:
lipsa de curaj, frica de înălțime și de păsări, comoditatea, lipsa de autodisciplină, vorbăria fără sens, introvert...irea?, lipsa sporadică de comunicativitate.

Câteva lucruri care mă îngrijorează acum:
____________________________________ . (e o lista cu un text lung dar mic-mic-mic-mic:)


Ce aș face dacă aș câștiga un milion de dolari:
aș deschide o cafenea/patiserie/papetărie/librărie/magazin de cadouri/florărie.
aș călători în jurul lumii și'napoi.
aș construi un atelier pentru tata, o pistă de bicicliști pentru Bogdan (eventual cu un gărduleț viu/electric împotriva pietonilor) și un parc de distracții copiilor din satul Rast.


Pentru mine, cele mai frumoase lucruri din România/românești sunt:
zacusca, munții, slănina cu ceapă, porțile de lemn, țăranii, legendele, Transfăgărășanu', cooperativele și "bufetele" de la țară, (mult regretata) ciocolata Scufița Roșie.

Puterea ritualului (exercițiul 1)

Ritualurile - sau, într-un sens mai larg, obiceiurile noastre - sunt acele minuscule acțiuni care adaugă o structură vieților noastre de zi cu zi și cu care relaționăm într-un mod inconștient. Aceste ritualuri cotidiene sunt gesturi mici pe care le facem întotdeauna într-un anume fel. Felul în care ne facem cafeaua, paharul de vin/bere pe care îl bem seara când ne întoarcem de la serviciu, felul în care ne aranjăm scaunul și oglinzile când urcăm la volan, iată  câteva exemple de asemenea ritualuri. 

Acest exercițiu cere identificarea unui asemenea ritual personal și apoi compunerea unui text despre el - în cinci minute. Textul meu, scris în 5 minute și 21 de secunde:

O Nevoie, Emma Mocan

Cu greu rezist tentației de a intra într-o papetărie. Dacă trec pe lângă una cunoscută adesea grăbesc pasul, știind că dincolo de ușă timpul se oprește și pierd semnalul lumii "reale". De fiecare dată în mintea mea procesul e același: ai toate pixurile, creioanele, markerele, radierele, ascuțitoarele, hârtiile colorate, capsele, scotchurile, ascuțitoarele (...) de care ai nevoie => ai TOT ce îți trebuie și mult mai mult => n-ai motiv să intri => PLEACĂ! Zis și nefăcut: în secunda următoare mă aflu nuștiucum dincolo de ușă, în universul în care o iau razna. Încep să ating hârtia cu mâna, să caut foi colorate, să văd dacă au adus hârtie manuală sau hârtie aurie, sau cartoane negre, trec la creioane: HB sau cu mină de 0.7, stilouri, caiete cu spirală, grămezi de creioane simpatice și pixuri minunate. Dar mirosul, mirosul acela de hârtie proaspătă mă înnebunește, și sunetul pe care o coală îl face la atingerea alteia îmi dă fiori. Deschid ochii și văd agrafe de hârtie, plicuri, markere, radiere, toate construind în mintea mea măruntă un turn de fildeș în care îmi vine să mă urc și care atinge cerurile. 20 de minute mai târziu aleg o hârtie frumoasă și un pix cursiv. De fiecare dată trebuie să cumpăr ceva, nu pentru că aș avea o nevoie, ci pentru că am nevoie! Am nevoie să iau o fărâmă mică din acest mare paradis cu mine, acasă.

scriu, descriu, rescriu și scriu!

TREBUIE să scriu! Până în luna iunie a acestui an am de scris "în prostie": articole, alte lucrări, alte anchete, și nu în ultimul rând lucrarea de dizertație: viza cu care ies din "master". Cine știe? Poate într-o zi am să mă întorc.

Și pentru că trebuie să scriu, am decis să scriu "pe lângă" (*subiect), pentru a-mi (re)porni motorașu'. Am comandat o cărticică simpatică cu exerciții de "scriere creativă" în 5 minute, zilnic: The five-minute writer , de Margret Geraghty. N-am să scriu zilnic și cu siguranță n-am să mă pot opri după 5 minute. Dar până la urmă asta face din exercițiu, exercițiu.
Autodisciplina: iată ceva ce-mi lipsește cu desăvârșire și sper să pot câștiga, măcar puțin.